paul

Daca ai motor vechi, din generatia M20, M50, probabil este OK. Daca motorul este mai nou ai gresit. Oricum faptul ca tu ai pus de asta nu are absolut nici o legatura cu ce intreaba initiatorul topicului, motorul lui fiind generatie mai noua si necesita un ulei echivalent LongLife 01

Banuiesc ca realizezi totusi ca daca din motor se aude cum freaca fier pe fier nu are sens sa-i mai schimbi cureaua sau uleiul sau alte chestii !

S-o stapâneºti sãnãtos si sã te bucuri de ea ! :twoup: Cât ai dat pe maºinã ?

Poti pune ORICE ulei certificat BMW, indiferent de marca. Totusi BMW recomanda Castrol. Este necesar si suficient ca uleiul sa fie de tip BMW Longlife 01 sau Longlife 04. Vezi ca pe cele care sunt de acest tip scrie lucrul asta. Daca nu scrie probabil ca nu sunt. Nu te uita la uleiuri sub 40-50 de roni, ca este putin probabil sa fie OK.

@ciupanezu : Acum o dai in barci. Te rog sa pui posturile sterse la loc. Daca cumva cauti scuze ca au fost offttopic, desi nu au fost, fa bine si pune-le pe un tipic separat. Ai o atitudine de toata jena. Cum nu-ti convine ceva, stergi. Ti-e frica ca iti este afectata reputatia ?

Piesa 10 de aici : http://www.realoem.com/bmw/showparts.do?mo...hg=11&fg=15

S-a blocat un CD in mecanism si nu poate sa-l mai traga inapoi in magazie probabil. Cred ca trebuie sa mergi la un specialist sa te ajute, trebuie demontata unitatea.

Banuiesc ca stie despre ce vorbeste si nu vrea sa induca lumea in eroare cum ca sonda lambda e de vina. Asa ca trebuie sa fie o sonda lambda pe undeva si la motorul acesta, desi eu nu am gasit-o inca. Dar mai am timp :blink: ...

La care sonda lambda de referi ?

Aici gresesti. Caldura degajata nu depinde de marimea suprafetei de contact. Caldura degajata depinde doar de viteza initiala si de masa. Adica de energia care se transforma in caldura. Cum se franeaza masina ? Printr-un cuplu de franare care apare ca efect al fortei de frecare dintre disc si placute. Deci daca cuplul de franare este identic masina va frana la fel. Cuplul de franare depinde de bratul fortei ( diametrul rotorului ) si de forta de frecare dintre placuta si disc. Toata energia se pierde si se transforma in caldura ca urmare a acestei forte de frecare. Daca forta de frecare ramane la fel, atunci si cuplul de franare ramane la fel si in consecinta si caldura generata este aceeasi. Dar am demonstrat anterior ( este vorba de legea frecarii ) ca marimea placutei nu influenteaza forta de frecare. Deci marimea placutei nu influenteaza cuplul de franare si in consecinta nici eficienta franarii. QED. PS : Si totusi miu e o constanta de material, care nu depinde sub nici o forma de marimea suprafetei de contact :blink:

Reporterii sunt ipocriti. Reporterii constituie presa. Reporterii se lasa manipulati de presa. Deci presa ( prin reporteri ) se lasa manipulata de presa ... Ceva nu suna bine pe aici :blink: LE : Vad ca ai corectat postul initial. Asa are sens.

Una-i una, alta-i alta. Degeaba cauti disperat exemple pe net care sa-ti sara in ajutor. Vad ca nu te limitezi la a combate ideea. Treaba ta. Te afunzi si mai tare ... Cu fizica stai prost de tot. In disperarea ta de mai salva ce mai poti salva din aparente, nici nu mai stai sa digeri informatia. Pe acelasi site pe care cu mandrie mi l-ai indicat si in care ai boldat cate ceva, fara sa intelegi ce, exista o pagina dedicata suprafetei placutelor : http://www.driverstechnology.co.uk/brake-pad-area.htm Concluzia e cea care te sperie pe tine : "Even if the pad has a smaller area the braking force can be the same as a pad with a larger area." Ce ziceai tu mai devreme ? Daca tot e pe zise, eu zic sa te apuci de altceva, ca aici ne-am lamurit cum sta treaba :blink:

Tu glumesti sau chiar crezi ca marimea suprafetei de contact dintre placuta si disc influenteaza cuplul de franare ??? Am senzatia ca dai argumente fara legatura cu subiectul ( vezi Ignoratio elenchi ) ca sa demonstrezi ceea ce ai vrea tu sa fie adevarat. Deja e prea mult, dupa cureaua de la electromotorul care se invarte tot timpul mai apare inca un topic in care coeficientul de frecare e variabil si forta de frecare depinde de marimea suprafetei de contact! Ca sa concluzionam, singurele metode de a creste eficacitatea franelor la un sistem dat sunt : Cresterea diametrului discului. Se creste asfel bratul fortei. Cresterea presiunii aplicate placutelor de frana. Utilizarea unor placute cu un coeficient de frecare mai mare. Sunt diverse combinatii placute / disc de inalta performanta care au un coeficient de frecare mai mare. Totodata trebuie retinut si ca : Cresterea suprafetei de contact dintre placute si disc reduce uzura placutelor si reduce fenomenul de fading, dar nu creste cuplul de franare si nu reduce nici distanta de franare. Coeficientul de frecare este constant pentru un ansamblu dat de placute / disc. Acest coeficient NU variaza in functie de suprafata de contact. Coeficientul de frecare creste in general odata cu cresterea temperaturii. De aceea in formula 1 pilotii incalzesc franele in turul de incalzire. Ca ordin de marime coeficientii de frecare sunt de ordinul 0.25 - 0.45 la rece si pot ajunge la 0.35 - 0.55 la 100 de grade. Insa daca franele se supraincalzesc, coeficientul de franare scade dramatic. Exista frecare statica si dinamica. Fiecare este caracterizata de un coeficient de frecare diferit. In general coeficientul de frecare dinamica este mai mic decat cel static, dar nu difera prea mult in cazul nostru. Coeficientul care ne intereseaza in principal este cel dinamic. Cel static intervine doar cand discul de frana se blocheaza. Pentru cine este interesat de mai multe detalii despre sistemul de franare, sunt o multime site-uri cu explicatii tehnice si matematice pertinente care trateaza corect toate aceste probleme : http://www.team-integra.net/sections/artic...p?ArticleID=920 http://www.stoptech.com/tech_info/tech_white_papers.shtml http://www.stoptech.com/tech_info/wp_brake...elections.shtml Sper ca totul este clar acum ! :blink:

Sunt tesite la mai multe marci, nu doar la ATE. Poate nu asa mult ca la ATE. Oricum important e ca marimea suprafetei placutelor de frana nu afecteaza absolut deloc forta e franare ! :blink:

Cel mai bine cumperi chiar lichid de frana BMW.

Topicul a devenit mai interesant nu atât prin prisma subiectului care s-a cam tocit ( vezi Apelul la repetitie ), ci prin diversitatea erorilor de logicĂŁ prezente. Nu stiu dacĂŁ sunt ĂŽntâmplĂŁtoare sau intentionate, dar cred ca pot fi identificate cel puĂžin urmĂŁtoarele tipuri de erori : Ignoratio elenchi (cunoscut Âşi sub denumirea de argument irelevant sau concluzie irelevantĂŁ sau tezĂŁ irelevantĂŁ) este eroarea logicĂŁ ĂŽn care se prezintĂŁ un argument care ĂŽn sine poate sa fie valid dar care dovedeÂşte sau susĂžine validitatea unei afirmaĂžii diferite de cea care se presupunea sĂŁ fi dovedit sau susĂžinut. Falsa analogie este o eroare logicĂŁ ce se aplicĂŁ la argumentele inductive. Ăn falsa analogie, A Âşi B pot fi similare ĂŽn unele privinĂže (de exemplu culoare) totuÂşi sĂŁ nu aibĂŁ ĂŽn comun proprietatea X (de exemplu dimensiune). De aceea, chiar dacĂŁ banana Âşi soarele putem spune cĂŁ au culoarea galbenĂŁ, nimeni nu poate spune cĂŁ au aceleaÂşi dimensiuni sau aceeaÂşi greutate. Dovada prin exemplu (sau generalizarea nefondatĂŁ) este o eroare de logicĂŁ ĂŽn care una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmaĂžie generalĂŁ. Eroarea logicĂŁ informalĂŁ a falsei dileme - cunoscutĂŁ Âşi ca falsa alegere, falsa dihotomie, eroarea logicĂŁ a terĂžului exclus, gândirea ĂŽn alb Âşi negru, bifurcaĂžie - implicĂŁ situaĂžia ĂŽn care douĂŁ propoziĂžii alternative sunt reĂžinute ca fiind singurele opĂžiuni, când de fapt ĂŽn realitate existĂŁ alte opĂžiuni ĂŽn plus, una sau mai multe, care nu au fost considerate. Apelul la repetiĂžie sau argumentum ad infinitum sau argumentum ad nauseam, este un argument prezentat ĂŽn repetate rânduri (posibil de diferite persoane) pânĂŁ la punctul ĂŽn care nimeni nu mai este interesat sĂŁ-l mai discute. Ad nauseam ĂŽn limba latinĂŁ descrie situaĂžia ĂŽn care ceva a "ajuns pĂŁnĂŁ la a provoca nausea, greaÞã" (lat. nauseam = greaÞã, stare de rĂŁu). De exemplu: "Acest topic a fost discutat ad nauseam", adicĂŁ a fost discutat atât de mult ĂŽncât toatĂŁ lumea s-a sĂŁturat de el. Asemenea erori de logicĂŁ sunt foarte raspândite, fiind prezente ĂŽn majoritatea discuĂžiilor.

@avlad, sa stii ca nu-mi face placere sa fac observatii cu caracter personal pe forum. Ma straduiesc sa combat idei, nu persoane. Tu insa ma ataci in mod direct. Daca chiar erai convins ca gresesc ma puteai corecta. Daca chiar aveai dreptate m-as fi bucurat ca am mai invatat ceva si nu am pierdut doar timpul pe forum. Acum prin incapatinarea ta si prin atacuri ai cam sarit calul. No offence, vorba ta pe care o bagi dupa fiecare jignire, insa esti varza, habar nu ai de ce vorbesti, esti pe dinafara si dai exemple aiurea. Cand ai amintit de derivate, serii fourier ma gandeam ca tu chiar stii ceva, dar se pare ca ai citit doar cuprinsul acelei carti... Nu mai are sens nici o discutie, tu chiar nu intelegi niste fenomenele simple. Dai niste exemple deformate si ajungi sa demonstrezi ca coeficientul de frecare e variabil. Legea aceea invatata in clasa a VI care guverneaza frecarea este corecta indiferent de parerea ta. Ar fi bine daca din toata discutia ai retine macar 2 chestii fundamentale : Forta de frecare nu depinde de marimea suprafatei de contact Coeficientul de frecare este o constanta si nu variaza in functie de marimea suprafatei de contact Nu-mi vine sa cred ca zici ca daca te arunci pe burta te scufunzi mai putin din cauza frecarii. Exemplu mai prost nu puteai gasi. Mai dai un exemplu ratat cu ascutirea patinelor. Eficienta patinelor pe gheata se bazeaza pe plutirea lor pe un strat fin de apa. Sub efectul presiunii exercitate de patina asupra ghetii aceasta se topeste si are efectul unui lubrifiant. Coeficientul de frecare dintre patina de otel si apa este mai mic decat cel dintre patina si gheata. Ascutirea patinei are ca efect cresterea presiunii exercitate de patina ( aceeasi greutate se imparte pe o suprafata mai mica ) si ajuta la topirea superficiala a ghetii. Daca vrei iti explic si de ce se topeste gheata sub efectul presiunii. Exemplele tale ulterioare sunt prea ridicole pentru a fi analizate serios. Cum naiba ai putut zice o asemenea aberatie ca din cauza modificarii coeficientului de frecare cutitul se infige in varf dar in coada nu ??? No comments ... PS : Pe viitor evita sa mai faci aprecieri personale la adesa altora, e posibil ca tu sa fii cel in eroare si atunci te faci de ras de tot.

Nu inteleg ce vrei sa demonstezi. Daca discurile au acelasi diametru, atunci fortele sunt la fel indiferent de suprafata de contact dintre ele si placute. Daca difera diametrul discurilor atunci si fortele difera deoarece se schimba bratul fortei.

No offence, dar las-o balta, daca tot vorbesti de enormitati nu mai imbraca enormitatea asta "Cu cat suprafata e mai mare, cu atat miu e mai mare" in fraze pompoase cu integrale, derivate si serii fourier, poate si vreo transformata fourier :blink: . N-are rost sa ne contrazicem doar de dragul de a ne etala cunostintele. Formula asta simpla si elementara Ff= miu x N descrie suficient de precis fenomenul pentru scopul discutiei noastre. Si anume ca marimea suprafatei de contact dintre placute si discuri influenteaza atat de putin coeficientul de frecare incat aceasta influenta poate fi neglijata. Precizia suplimentara pe care ar aduce-o un calcul riguros al fortelor de frecare este nesemnificativa pentru discutia de aici. Absolut nesemnificativa considerand varietatea factorilor de mediu in care functioneaza franele la masina si care afecteaza mult mai mult sistemul de franare : apa, gheata, variatiile de temperatura, praf.

Rad copiii de noi :blink: . Coeficientul de frecare este o constanta de material, nu are nici in clin nici in maneca cu suprafata! Suprafata nu intervine nicaieri in determinarea fortei de frecare.

Eu am pe E39 si sunt OK. As fi vrut ATE, dar nu am gasit pentru masina mea.

Probabil s-a folosit un tester generic OBD2. In acest caz eroarea (PO)135 poate semnifica : Heated O2 sensor heater circuit malfunction (bank 1,sensor 1).

Se obtine exact acelasi lucru ca la sistemul cu mai multe pistonase. Pai ce discutaram mai sus :blink: ? Ca nu conteaza nici suprafata discurilor si nici a placutelor. Blocarea se realizeaza la fel de repede, indiferent de marimea lor. Conteaza doar forta aplicata placutelor.

Sunt si cu cate patru pistonase de frana, dar din alte considerente, cum ar fi : Cu cat placutele au suprafata mai mica cu atat se uzeaza mai repede. Cu cat vrei forta de franare mai mare cu atat diametrul pistonasului de frana trebuie sa fie mai mare. Cu cat placutele au suprafata mai mare cu atat e mai greu sa distribui uniform forta de franare pe toata suprafata lor. Toate aceste constrangeri se rezolva foarte simplu marind numarul pistonaselor ! Fiind o solutie scumpa se aplica doar la masinile performante. M5 are 2 pistonase pe fata.

Sunt ABSOLUT sigur. Conform "Legilor frecarii" stim : ForĂža de frecare la alunecare nu depinde de mĂŁrimea suprafeĂžei de contact dintre corpuri. ForĂža de frecare la alunecare depinde direct propoĂžional de normala la suprafaĂža de contact. Ff = miu x N Unde Ff este forta de frecare, miu este coeficientul de frecare si N este marimea fortei cu care sunt apasate plecutele pe disc. Se vede ca suprafata de contact nu intervine deloc in formula. Deci forta de frecare ( si in consecinta eficienta franarii ) depinde doar de forta cu care sunt actionate placutele de frana si de coeficientul de frecare dintre placute si discuri si nu depinde de suprafata de contact.