Ăncerc sĂŁ ĂŽmi dau seama dacĂŁ eu am simĂžit aÂşa diferenĂže mari intre generaĂžii, dpdv al senzaĂžiei la volan, dacĂŁ la asta te refereai când ai pornit topicul. Primul bmw pe care l-am avut a fost un e12 525 din '79. 2500 cc, 6 ĂŽn linie, 150 cp, cutie automata cu 3 trepte. Ăntr-adevĂŁr, maÂşina aia pĂŁrea, se simĂžea Âşi suna ca un tanc. Nu avea absolut niciun sistem de siguranÞã, ĂŽn afarĂŁ de centuri. Ăn schimb avea frâne pe disc faĂža-spate, servofrânĂŁ Âşi oglinzi reglabile electric. Va zic sincer ca ĂŽmi era frica de maÂşina aia. Sincer. Aveam parcĂŁ un fel de respect pentru ea Âşi tot timpul o conduceam cu gândul ca la cea mai mica bruscare a comenzilor ĂŽmi va aratĂŁ ea mie. Feelingul pe care ĂŽl aveam dupĂŁ aceea, dupĂŁ ce ne-am ĂŽmprietenit, de a accelera ĂŽntr-a doua pânĂŁ aproape la 110 pe orĂŁ este ceva ce la alte maÂşini nu am mai ĂŽntâlnit. A urmat o noua erĂŁ, ĂŽn care am ajuns pânĂŁ la un e39, 525d, 163 cp, destul de dotatĂŁ. Este clar ca mĂŁ simĂžeam mult mai ĂŽn siguranÞã. Dsc, servo de amândouĂŁ, asistenta la frânare, senzori la senzori, etc. Dar trebuie sĂŁ recunosc, senzaĂžia la volanul acesteia era mult mai fadĂŁ. Sincer. E12-le mi-a plĂŁcut IMENS de mult. Era legĂŁtura aia nemijlocitĂŁ om-maÂşinĂŁ. De aici Âşi reticenĂža cu care o conduceam la ĂŽnceput, chiar dupĂŁ ce am luat-o. Era clar cĂŁ nu ĂŽmi va ierta nimic Âşi cĂŁ dacĂŁ eu nu-s ĂŽn stare s-o Ăžin pe drum, nimic nu va face asta ĂŽn locul meu. Poate sunĂŁ stupid, dar mi-a pĂŁrut foarte rĂŁu când am vândut-o Âşi, trebuie sĂŁ recunosc, mult mai rĂŁu ca Âşi dupĂŁ e39. Din câte maÂşini am condus dupĂŁ acel e12, ĂŽn niciuna nu m-am mai simĂžit la fel, cu niciuna nu am mai avut acea legĂŁtura. Scuze dacĂŁ am luat-o puĂžin pe ulei, dar am considerat ca ceea ce am de spus are legĂŁtura atât cu topicul, cât Âşi cu pasiunea de care au menĂžionat alĂžii ĂŽnaintea mea. O seara plĂŁcutĂŁ la toatĂŁ lumea. Pax vobiscum.