Placute frana TRW?

[Ciupanezu]

Am pus o poza gresita :blink:

[verssatu]

ce stiti de discurile perforate Zimmerman ..Merita montate?

 

arata interesant, cred ca sunt si eficiente

[paul]

ce stiti de discurile perforate Zimmerman ..Merita montate?

Eu am pe E39 si sunt OK. As fi vrut ATE, dar nu am gasit pentru masina mea.

[.Bogdan]

ATE nu face discuri perforate. Doar PowerDisc-uri si doar pentru fata :blink:

[Krebs]

ATE nu face discuri perforate. Doar PowerDisc-uri si doar pentru fata :)

 

 

ai reusit sa le pui pe masina ?!? zi-mi si mie cum se prezinta ,ca sunt "curioasa"... :blink: ca vreau si eu sa imi schimb discurile pe fata si tot d-astea vroiam sa pun pe masina :)

Edited April 10, 2008 by POIUYT

[.Bogdan]

Inca nu le-am pus. Astept niste cauciucuri care trebuiau sa vina de 2 saptamani sa trec la jantele de vara :blink:

[diessel]

ATE nu face discuri perforate. Doar PowerDisc-uri si doar pentru fata :blink:

Masina mea a venit din Germania cu astfel de discuri (imagine) si se comporta impecabil la franare.

 

Salut!

Am apelat la un service din orasul meu, pt. a-mi schimba placutele de frana fata (E 39 500D) si am lasat la latitudinea lor sa-mi aduca ceva de calitate.

Cand am intrebat de care au montat, am aflat ca sunt "TRV"??? . Ce parere aveti? sunt de calitate?...oricum ma costa 210 ron si le-au montat fara sa schimbe senzorul (mesajul din bord a ramas) - au omis sa-l comande.

Dupa ce voi schimba si senzorul(probabil maine) trebuie pusa pe calculator ca sa dispara mesajul din bord?

Va rog sa va spuneti parerea. Multumesc

 

 

Si la Augsburg le vand ..sunt nemtesti ..sunt 180 ron ..pe fata si 135 pe spate ...cred ca le-au ales pt pret ..si adaosul consistent :) .....Mi-au propus si mie ..Am pus totusi ATS ..la pretul mentionat de tine ..:)

Multumesc. Inradevar am mers azi cu masina si nu vad deosebire la franare fata de placutele anterioare.

 

Salut!

Am apelat la un service din orasul meu, pt. a-mi schimba placutele de frana fata (E 39 500D) si am lasat la latitudinea lor sa-mi aduca ceva de calitate.

Cand am intrebat de care au montat, am aflat ca sunt "TRV"??? . Ce parere aveti? sunt de calitate?...oricum ma costa 210 ron si le-au montat fara sa schimbe senzorul (mesajul din bord a ramas) - au omis sa-l comande.

Dupa ce voi schimba si senzorul(probabil maine) trebuie pusa pe calculator ca sa dispara mesajul din bord?

Va rog sa va spuneti parerea. Multumesc

 

 

Si la Augsburg le vand ..sunt nemtesti ..sunt 180 ron ..pe fata si 135 pe spate ...cred ca le-au ales pt pret ..si adaosul consistent :) .....Mi-au propus si mie ..Am pus totusi ATS ..la pretul mentionat de tine ..:)

Multumesc. Inradevar am mers azi cu masina si nu vad deosebire la franare fata de placutele anterioare.

[alex sabin]

eu am discuri pe fata zimmerman ( le-am schimabt la 150 000 ) si placute textar, iar acum pe spate am pus trw : 1. ptr ca nu am gasit altceva ( am avut nevoie repede ) 2. spatele totusi nu e foarte solicitat ( nu am fost asa de riguros ca ptr fata)...3 am mai avut produse trw si sunt ok ca raport pret/calitate...

[avlad]

Sunt ABSOLUT sigur. Conform "Legilor frecarii" stim :

• ForĂža de frecare la alunecare nu depinde de mĂŁrimea suprafeĂžei de contact dintre corpuri.
  
• ForĂža de frecare la alunecare depinde direct propoĂžional de normala la suprafaĂža de contact.
  

Ff = miu x N

Unde Ff este forta de frecare, miu este coeficientul de frecare si N este marimea fortei cu care sunt apasate plecutele pe disc.

Se vede ca suprafata de contact nu intervine deloc in formula.

 

Deci forta de frecare ( si in consecinta eficienta franarii ) depinde doar de forta cu care sunt actionate placutele de frana si de coeficientul de frecare dintre placute si discuri si nu depinde de suprafata de contact.

Suprafata aia de contact intervine exact in determinarea coeficientului de frecare miu. Cu cat suprafata e mai mare, cu atat miu e mai mare.

[alex sabin]

Suprafata aia de contact intervine exact in determinarea coeficientului de frecare miu. Cu cat suprafata e mai mare, cu atat miu e mai mare.

 

 

nu e adevarat !!! nu suprafata e importanta , ci coeficientul...( nu exista o legatura directa intre suprafat si miu )

iar coeficientul rezulta din materiale care compun respectivul ...obiect

[paul]

Rad copiii de noi :blink: .

Coeficientul de frecare este o constanta de material, nu are nici in clin nici in maneca cu suprafata! Suprafata nu intervine nicaieri in determinarea fortei de frecare.

Edited April 10, 2008 by paul

[avlad]

Rad copiii de noi :blink: .

Coeficientul de frecare este o constanta de material, nu are nici in clin nici in maneca cu suprafata! Suprafata nu intervine nicaieri in determinarea fortei de frecare.

Discutam de conditii ideale, unde materialele nu se deformeaza si toata discutia este in domeniul elastic, nu exista o deformare plastica cu degajare de energie, etc. In conditiile date bineinteles ca miu depinde de suprafata de frecare si nu e chiar constant. E mai greu de determinat, trebuie aplicate formule de analiza matematica avansata, integrale, derivate, serii fourier, etc. Sa nu scufundam lucrurile. Nici eu nu ma bag in vanos, alternatoare, tacheti, etc. Ar trebui sa renuntam la aerul asta de superioritate in domenii pe care nu le stapanim si debitam enormitati pe forumuri, no offence.

[paul]

No offence, dar las-o balta, daca tot vorbesti de enormitati nu mai imbraca enormitatea asta "Cu cat suprafata e mai mare, cu atat miu e mai mare" in fraze pompoase cu integrale, derivate si serii fourier, poate si vreo transformata fourier :blink: . N-are rost sa ne contrazicem doar de dragul de a ne etala cunostintele.

Formula asta simpla si elementara Ff= miu x N descrie suficient de precis fenomenul pentru scopul discutiei noastre. Si anume ca marimea suprafatei de contact dintre placute si discuri influenteaza atat de putin coeficientul de frecare incat aceasta influenta poate fi neglijata.

 

Precizia suplimentara pe care ar aduce-o un calcul riguros al fortelor de frecare este nesemnificativa pentru discutia de aici. Absolut nesemnificativa considerand varietatea factorilor de mediu in care functioneaza franele la masina si care afecteaza mult mai mult sistemul de franare : apa, gheata, variatiile de temperatura, praf.

Edited April 10, 2008 by paul

[avlad]

No offence, dar las-o balta, daca tot vorbesti de enormitati nu mai imbraca enormitatea asta "Cu cat suprafata e mai mare, cu atat miu e mai mare" in fraze pompoase cu integrale, derivate si serii fourier, poate si vreo transformata fourier :blink: . N-are rost sa ne contrazicem doar de dragul de a ne etala cunostintele.

Formula asta simpla si elementara Ff= miu x N descrie suficient de precis fenomenul pentru scopul discutiei noastre. Si anume ca marimea suprafatei de contact dintre placute si discuri influenteaza atat de putin coeficientul de frecare incat aceasta influenta poate fi neglijata.

 

Precizia suplimentara pe care ar aduce-o un calcul riguros al fortelor de frecare este nesemnificativa pentru discutia de aici. Absolut nesemnificativa considerand varietatea factorilor de mediu in care functioneaza franele la masina si care afecteaza mult mai mult sistemul de franare : apa, gheata, variatiile de temperatura, praf.

Hai mai Paule, te stiam om serios. Formula aia e totusi de clasa a IX-a. Unii am mai citit, am mai facut si o facultate, lucrurile nu sint atat de simple in realitate. Nu discutam de conditii ideale ce nu pot fi intalnite nicaieri pe lumea asta, ca daca era asa nu existau motoare Otto sau Diesel, vorbeam toti de motoare Carnot.

Iti dau urmatoarea problema simpla. Se considera 2 discuri si 2 placute de frana. Materiale identice. Un disc si placuta aferenta mai mari sau cu suprafata de contact mai mari. Se aplica o viteza de rotatie egala si se aplica aceeasi forta de franare. Crezi ca cele 2 discuri se vor opri in acelasi timp? Parerea ta. Si poate explici si de ce. Si poate ne si intalnim odata sa facem experimentul asta.

[Bavaria]

Crezi ca cele 2 discuri se vor opri in acelasi timp?

 

 

Eu zic ca nu.Parerea mea.

[paul]

Se considera 2 discuri si 2 placute de frana. Materiale identice. Un disc si placuta aferenta mai mari sau cu suprafata de contact mai mari. Se aplica o viteza de rotatie egala si se aplica aceeasi forta de franare. Crezi ca cele 2 discuri se vor opri in acelasi timp? Parerea ta.

Nu inteleg ce vrei sa demonstezi. Daca discurile au acelasi diametru, atunci fortele sunt la fel indiferent de suprafata de contact dintre ele si placute. Daca difera diametrul discurilor atunci si fortele difera deoarece se schimba bratul fortei.

[avlad]

Nu inteleg ce vrei sa demonstezi. Daca discurile au acelasi diametru, atunci fortele sunt la fel indiferent de suprafata de contact dintre ele si placute. Daca difera diametrul discurilor atunci si fortele difera deoarece se schimba bratul fortei.

Haha, hai ca devine distractiv, vorbim de bratul fortei acum. Hai sa mai zabovim putin la fizica. Sper ca faci diferenta intre statica si dinamica, sper ca intelegi ce inseamna un sistem de referinta ideal ce nu poate fi reprodus in natura. Trebuie sa intelegi si repet inca o data, ca formula pusa de tine este pentru corpuri omogene, ce nu se deformeaza, nu se descompun, actioneaza 100% elastic si nu include niciunde distanta de franare, fiind o formula din statica.

In cazul nostru avem un exercitiu de dinamica in domeniu plastic, unde energia cinetica a discului in miscare este egalata de lucrul mecanic al fortei de franare plus energia consumata prin deformatiile ce apar intre cele 2 corpuri. Ar mai fi si energia cinetica a particulelor ce se desprind de pe cele 2 corpuri dar sa zicem ca le neglijam pe alea fiind destul de mici. Stim ca lucrul mecanic al fortei de franare este egal cu forta ori distanta de franare. Pentru mine este clar ca energia consumata la contactul dintre discuri si placute este direct proportionala cu suprafata de frecare dintre ele si chiar daca in realitate miu ar fi constant (desi nici macar el nu e), distanta d variaza si ea in functie de suprafata de frecare.

In formule daca luam acelasi disc si aceeasi placuta, se imprima aceeasi viteza de rotatie discului iar placuta este actionata cu aceeasi forta o data pe o fata cu o suprafata mai mica si apoi pe o fata de suprafata mai mare, obtinem :

mv2 = Ff*d + Q

2

unde m = masa discului, v = viteza discului, Ff = forta de frecare, d = distanta de franare, Q = energia degajata (caldura).

Cum mv sint constante, Ff = miu*N este si ea constanta dupa cum ai stabilit chiar tu (desi iti spun eu ca miu ala nu e chiar atat de constant si influenteaza si el lucrurile destul de mult), Q este variabil in mod evident in functie de suprafata de frecare (sau poate imi poti demontra ca este si Q constant indiferent de suprafata de frecare lol). Atunci rezulta destul de simplu ca d este si el variabil, deci o placuta cu suprafata mai mare de contact va frana mai eficient.

E destul de simplu. In fizica este foarte important sa intelegi si interpretezi corect fenomenul, nu este totul sa aplici niste formule alandala.

 

Dar la fizica sa zicem ca ai lacune, sa ne pastram in domeniul auto. Cunosti semnificatia Cx, este acel coeficient de aerodinamicitate. La ce se refera? La una din caracteristicele importante in industria auto si nu numai, aceea de a construi o caroserie optima din punct de vedere al frecarii cu aerul. Ce inseamna asta? Banuiesc ca diferenta dintre lacul de pe Logan si lacul de pe Ferrari nu este atat de mare incat sa influenteze semnificativ forta de frecare cu aerul, si atunci Cx se refera in mod direct la o caroserie ce are o suprafata cat mai mica de frecare cu aerul in vederea unor performante dinamice cat mai bune.

Hai sa discutam despre lucruri stiute si demonstrate ca de exemplu faptul ca o masina echipata cu anvelope mai inguste va atinge o viteza maxima mai mare decat una cu anvelope late, dar este stiut ca o masina cu anvelope late rupe aderenta mai greu. Oare sa fie vreo legatura intre suprafata de rulare respectiv frecare intre anvelope si asfalt?

Hai sa discutam despre rotile motoare ale dragsterelor. De ce crezi ca nu sint la fel ca cele din fata, roti mici, inguste? Crezi ca doar diferenta de masa dintre ele creaza o forta de frecare importanta pentru a transmite la astfalt puterea rotilor, sau poate suprafata de contact respectiv de frecare dintre anvelopele late si asfalt influenteaza in mod decisiv aderenta?

Hai sa luam exemple din lumea care ne inconjoara. Nu stiu daca patinezi, dar poate stii ca patinele se ascut astfel incat lama in sectiune va avea o forma concava, forma literei ,,U" astfel incat practic contactul intre patina si gheata se face prin cele 2 muchii laterale inguste si nu pe toata sectiunea lamei. Oare exista o legatura directa intre lunecarea mult mai usoara pe aceste muchii decat pe toata suprafata lamei?

Hai sa vedem la ce adancime ajungi daca te arunci de la trambulina in apa in cap si la ce adancime ajungi daca te arunci pe burta. Oare sa fie vreo legatura intre suprafata de contact, respectiv frecare dintre moleculele de apa si corpul omenesc?

Hai sa mai facem un experiment. Ia o lama de cutit fara prasele si un fund de lemn. Lasa sa cada cutitul cu varful in jos si se va infige. Lasa apoi lama sa cada cu partea opusa, crezi ca se va infige? Oare sa fie vreo legatura intre suprafata mica de frecare intre varful cutitului si fundul de lemn si faptul ca in cel de-al doilea caz lama de cutit nu se infige?

Iti pot scrie pana maine si iti pot demonstra in orice mod vrei tu ca suprafata de frecare intre 2 obiecte este importanta in lumea reala. Sa stii ca nu este doar legenda urbana, marimea intradevar conteaza. Tu poti sa crezi ce vrei in continuare, no offence.

[razvanfatu]

Iti dau urmatoarea problema simpla. Se considera 2 discuri si 2 placute de frana. Materiale identice. Un disc si placuta aferenta mai mari sau cu suprafata de contact mai mari. Se aplica o viteza de rotatie egala si se aplica aceeasi forta de franare. Crezi ca cele 2 discuri se vor opri in acelasi timp? Parerea ta. Si poate explici si de ce. Si poate ne si intalnim odata sa facem experimentul asta.

 

Discul mai mare se opreste mai greu pentru ca inertia discului creste odata cu patratul diametrului, in timp ce bratul fortei creste liniar cu diametrul.

 

Acum sa terminam cu aberatiile teoretice si sa revenim la practica. Orice sistem de franare, cu orice disc oricat de mic, e dimensionat astfel incat sa genereze o forta mult peste ce e necesar pentru a rupe aderenta cauciucurilor. Limitarea la o franare la rece nu va fi discul ci aderenta cauciucurilor si distributia fortelor pe roti, discurile mai mari sunt mai mari pentru a putea disipa mai multa caldura si atat. Ba chiar discurile mai mari dauneaza, fiindca adauga masa de rotatie si masa nesuspendata, stricand comportamentul suspensiilor, motiv pentru care se cauta materiale compozite, mai usoare.

 

Toate exemplele date de tine contin interpretari defectuoase, daca e neaparat necesar ti le pot detalia.

[avlad]

Discul mai mare se opreste mai greu pentru ca inertia discului creste odata cu patratul diametrului, in timp ce bratul fortei creste liniar cu diametrul.

Ok, pentru ca aseara ora tarzie m-a facut sa ma las un pic pacalit de exprimarile si interpretarile gresite enuntate de paul, poate ca exemplul nu a fost destul de elocvent.

Am scris mai sus ceva, dar va pun totusi urmatoarea intrebare atat tie cat si celorlalti care au inca indoieli privind eficienta de franare in functie de suprafata de contact dintre disc si placuta.

Se dau un disc si o placuta. Se imprima aceeasi viteza de rotatie discului, se aplica aceeasi forta placutei ce se actioneaza o data pe o suprafata mai mica pe disc, apoi pe o suprafata mai mare a discului. Crezi ca in cele 2 situatii distanta de franare este aceeasi?

 

Toate exemplele date de tine contin interpretari defectuoase, daca e neaparat necesar ti le pot detalia.

N-am nicio indoiala ca sint defectuoase, astept cu nerabdare detalii care sa-mi demonteze aberatiile.

Paul a pornit in primul rand de la un enunt eronat si a ajuns la o concluzie aberanta. El a spus ca indiferent de suprafata de contact - frecare dintre placuta si disc, forta de franare - frecare este aceeasi, de aici rezultand aceeasi distanta de franare. Nimic mai fals. Forta de frecare pot fi de acord ca ar fi aceeasi pentru placerea voastra si pentru usurarea demonstratiei, dar distanta de franare este cu atat mai mica cu cat suprafata de contact - frecare este mai mare. Cu cat energia consumata prin deformatiile plastice ce apar intre placuta si disc este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica. E o ecuatie destul de simpla. Am si demonstrat mai sus, pentru cine are cunostintele si puterea de intelegere necesare. Nu este rocket science, mie mi se pare o chestie de bun simt pe care ti-o poate spune si nea Gheorghita de la piata. Dar vad ca voi vreti sa reinventati legile fizicii.

[razvanfatu]

Se dau un disc si o placuta. Se imprima aceeasi viteza de rotatie discului, se aplica aceeasi forta placutei ce se actioneaza o data pe o suprafata mai mica pe disc, apoi pe o suprafata mai mare a discului. Crezi ca in cele 2 situatii distanta de franare este aceeasi?

 

Daca iei o situatie ipotetica, de scurta durata, nu e nici o diferenta; deformarile plastice sunt absolut nesemnificative, placutele si discurile pierd cateva sute de grame de material in toata durata vietii. Pe de alta parte, daca luam un regim de franare de durata lunga, placutele cu suprafata mai mare e posibil sa se comporte putin mai bine pentru ca disipa aceeasi energie pe o suprafata mai mare, ceea ce inseamna ceva mai putina incalzire locala.

 

Daca specificai ca placuta exercita aceeasi PRESIUNE pe disc da, forta de franare e mai buna in cazul placutei mai mari.

 

Paul a pornit in primul rand de la un enunt eronat si a ajuns la o concluzie aberanta. El a spus ca indiferent de suprafata de contact - frecare dintre placuta si disc, forta de franare - frecare este aceeasi, de aici rezultand aceeasi distanta de franare. Nimic mai fals. Forta de frecare pot fi de acord ca ar fi aceeasi pentru placerea voastra si pentru usurarea demonstratiei, dar distanta de franare este cu atat mai mica cu cat suprafata de contact - frecare este mai mare. Cu cat energia consumata prin deformatiile plastice ce apar intre placuta si disc este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica. E o ecuatie destul de simpla. Am si demonstrat mai sus, pentru cine are cunostintele si puterea de intelegere necesare. Nu este rocket science, mie mi se pare o chestie de bun simt pe care ti-o poate spune si nea Gheorghita de la piata. Dar vad ca voi vreti sa reinventati legile fizicii.

 

Nu e absoluta afirmatia ingrosata. Motivul e ca energia pierduta in discuri poate fi pe mai multe cai si tu ai ales numai una din ele, si din intamplare e si cea mai putin semnificativa. Principala forma prin care se elibereaza energie in discuri e cea termica, fata de care energia disipata in deformari plastice e ca un pahar de apa in piscina: de acord ca mai multe pahare fac piscina mai plina, dar nici cu 1000 nu se vede vreo diferenta.

[paul]

@avlad, sa stii ca nu-mi face placere sa fac observatii cu caracter personal pe forum. Ma straduiesc sa combat idei, nu persoane. Tu insa ma ataci in mod direct. Daca chiar erai convins ca gresesc ma puteai corecta. Daca chiar aveai dreptate m-as fi bucurat ca am mai invatat ceva si nu am pierdut doar timpul pe forum.

 

Acum prin incapatinarea ta si prin atacuri ai cam sarit calul. No offence, vorba ta pe care o bagi dupa fiecare jignire, insa esti varza, habar nu ai de ce vorbesti, esti pe dinafara si dai exemple aiurea. Cand ai amintit de derivate, serii fourier ma gandeam ca tu chiar stii ceva, dar se pare ca ai citit doar cuprinsul acelei carti...

 

Nu mai are sens nici o discutie, tu chiar nu intelegi niste fenomenele simple. Dai niste exemple deformate si ajungi sa demonstrezi ca coeficientul de frecare e variabil.

 

Legea aceea invatata in clasa a VI care guverneaza frecarea este corecta indiferent de parerea ta. Ar fi bine daca din toata discutia ai retine macar 2 chestii fundamentale :

• Forta de frecare nu depinde de marimea suprafatei de contact
  
• Coeficientul de frecare este o constanta si nu variaza in functie de marimea suprafatei de contact
  

Nu-mi vine sa cred ca zici ca daca te arunci pe burta te scufunzi mai putin din cauza frecarii. Exemplu mai prost nu puteai gasi.

 

Mai dai un exemplu ratat cu ascutirea patinelor. Eficienta patinelor pe gheata se bazeaza pe plutirea lor pe un strat fin de apa. Sub efectul presiunii exercitate de patina asupra ghetii aceasta se topeste si are efectul unui lubrifiant. Coeficientul de frecare dintre patina de otel si apa este mai mic decat cel dintre patina si gheata. Ascutirea patinei are ca efect cresterea presiunii exercitate de patina ( aceeasi greutate se imparte pe o suprafata mai mica ) si ajuta la topirea superficiala a ghetii. Daca vrei iti explic si de ce se topeste gheata sub efectul presiunii.

 

Exemplele tale ulterioare sunt prea ridicole pentru a fi analizate serios. Cum naiba ai putut zice o asemenea aberatie ca din cauza modificarii coeficientului de frecare cutitul se infige in varf dar in coada nu ???

No comments ...

 

PS : Pe viitor evita sa mai faci aprecieri personale la adesa altora, e posibil ca tu sa fii cel in eroare si atunci te faci de ras de tot.

Edited April 11, 2008 by paul

[Krebs]

deci :)

placuta cu suprafata de frecare cat toata suprafata placutei este mai eficienta decat placuta care doar mijlocul "la frecat" :)

 

p.s. nu am inteles nimic din teoriile voastre :blink:

[avlad]

@avlad, sa stii ca nu-mi face placere sa fac observatii cu caracter personal pe forum. Ma straduiesc sa combat idei, nu persoane. Tu insa ma ataci in mod direct. Daca chiar erai convins ca gresesc ma puteai corecta. Daca chiar aveai dreptate m-as fi bucurat ca am mai invatat ceva si nu am pierdut doar timpul pe forum.

Am facut observatii cu caracter personal numai dupa ce ai afirmat ca rad copii de noi. Poate ca rad de altii, de mine nu au de ce rade.

 

Acum prin incapatinarea ta si prin aroganta ai cam sarit calul. No offence, vorba ta pe care o bagi dupa fiecare jignire, insa esti varza, habar nu ai de ce vorbesti, esti pe dinafara si dai exemple aiurea. Cand ai amintit de derivate, serii fourier ma gandeam ca tu chiar stii ceva, dar se pare ca ai citit doar cuprinsul acelei carti...

Nu este un forum dedicat fizicii sau matematicilor superioare, dar daca doresti putem dezvolta subiectul. Observ totusi ca faci observatii cu caracter personal cu privire la cunostintele mele. Ba mai mult, imi spui ca sint varza. Nimic despre teoria mea privind distanta de franare influentata sau nu de suprafata de contact intre placuta si disc. Imi pare rau, dar nu pot sa te cred pe cuvant, nu mi-ai adus nici un argument.

 

Nu mai are sens nici o discutie, tu chiar nu intelegi niste fenomenele simple. Dai niste exemple deformate si ajungi sa demonstrezi ca coeficientul de frecare e variabil. Mai pune mana pe o carte. Pana atunci ia o pauza ca te faci de ras.

Eu nu inteleg fenomene simple, asta ce se vrea? O lema, o teorema, un postulat? Demonstreaza-mi ca nu le inteleg pe fapte, formule, nu pe pareri personale sustinute de vorbe goale. In plus la incalzire atat discul cat si placuta isi schimba coeficientul de frecare, in ce masura nu cred ca e aici locul sa demonstrez si ma indoiesc ca e cineva care ar putea sustine contrariul. Fenomenul e mult mai complex decat a spune nonsalant ca suprafata de contact intre placuta si disc nu influenteaza in niciun fel distanta de franare. Pe ce planeta?

 

Legea aceea invatata in clasa a VI care guverneaza frecarea este corecta indiferent de parerea ta. Ar fi bine daca din toata discutia ai retine macar 2 chestii fundamentale :

• Forta de frecare nu depinde deloc de suprafata de contact
  
• Coeficientul de frecare este o constanta si nu variaza in functie de suprafata de contact.
  

Fals. Inca o data, ceea ce spui tu este valabil doar intr-un sistem de referinta ideal.

Nu-mi vine sa cred ca zici ca daca te arunci pe burta te scufunzi mai putin din cauza frecarii. Exemplu mai prost nu puteai gasi.

Poate vrei sa detaliezi, ca de ras este destul de usor. Ce mecanisme intervin la scufundarea unui corp in apa cu o anumita viteza?

 

Mai dai un exemplu ratat cu ascutirea patinelor. Oricine a trecut pe la orele de fizica stie ca eficienta patinelor pe gheata se bazeaza pe plutirea lor pe un strat fin de apa. Sub efectul presiunii exercitate de patina asupra ghetii aceasta se topeste si are efectul unui lubrifiant. Coeficientul de frecare dintre patina de otel si apa este mai mic decat cel dintre patina si gheata. Ascutirea patinei are ca efect cresterea presiunii exercitate de patina ( aceeasi greutate se imparte pe o suprafata mai mica ) si ajuta la topirea ghetii.

Vezi totul foarte simplist. Daca patinoarul ar avea o pelicula fina de apa pe toata suprafata lui, atunci viteza de deplasare ar fi mult mai mica si frecarea implicit mai mare. Ceea ce spui tu e legat de un fenomen de capilaritate dar care nu reflecta in totalitate modelul fizic. In orice caz, o gheata ,,uda" are un coeficient de frecare mai mare decat o gheata tare.

 

Exemplele tale ulterioare sunt prea ridicole pentru a fi analizate serios. Cum naiba ai putut zice o asemenea aberatie ca din cauza modificarii coeficientului de frecare cutitul se infige in varf dar in coada nu ???

No comments ...

Ar trebui sa citesti mai atent ceea ce scriu altii. Nu am zis nici pe departe ca s-ar modifica coeficientul de frecare, doar suprafata de frecare intre lama cutitului si lemn.

 

PS : Pe viitor evita sa mai faci aprecieri personal la adesa altora, e posibil ca tu sa fii cel in eroare si atunci te faci de ras de tot.

Acelasi sfat ti-l dau si eu.

 

Principala forma prin care se elibereaza energie in discuri e cea termica, fata de care energia disipata in deformari plastice e ca un pahar de apa in piscina: de acord ca mai multe pahare fac piscina mai plina, dar nici cu 1000 nu se vede vreo diferenta.

O sa te intreb atunci, energia termica cine o pierde? Pentru ca dupa cum se stie un principiu al fizicii este nimic nu se pierde, totul se transforma. Nu este oare energie cinetica ce se consuma prin degajare de caldura in urma frecarii intre disc si placuta? Tu zici ca nu este importanta energia asta consumata prin degajare de caldura? Ca nu influenteaza distanta de franare?

 

 

L.E. Poate nu m-am facut inteles, energia consumata prin deformatii plastice in urma frecarii intre placuta si disc este exact caldura degajata in urma acestei interactiuni. Nu sint 2 lucruri diferite, e una si aceeasi energie in principal. Ca or mai fi si paharelele din piscina, ai dreptate. Alea sint caldura degajata de fragmentele insignifiante desprinse din placuta sau disc, poare fi energia cinetica a acestor fragmente, etc. Dar in principal energia cinetica pierduta de disc in urma franarii este transformata in caldura. Lucru care in mod evident influenteaza distanta de franare, pe langa pierderea proprietatilor mecanice ale discului si placutei in urma incalzirii excesive. Dar aici intram in discutii mult prea complexe.

Edited April 11, 2008 by avlad

[razvanfatu]

Edit: Nu mai conteaza ce scrisesem, acum imi dau seama, tu crezi ca energia termica e acelasi lucru cu energia mecanica ce creeaza deformarea plastica. Complet gresit, asa cum poti sa rupi o paine fara sa o incalzesti poti sa o si incalzesti fara sa o rupi, sunt doua chestii complet diferite. Edited April 11, 2008 by razvanfatu

[avlad]

Energia cinetica se transforma in energie termica + resturi complet nesemnificative de alte tipuri de energii. Indiferent de suprafetele de contact energia disipata e aceeasi insa, proportionala cu forta care apasa placuta.

 

Si lucrul mecanic efectuat de forta de frecare unde e in ecuatia asta? Sau nu exista asa ceva?

 

Tu intelegi ca acel cutit intra mai adanc cu varful pentru ca presiunea e mult mai mare desi forta e aceeasi, nu ?

Tu intelegi ca in dinamica nu se discuta de presiuni, echilibru de forte sau cuplu de forte (brat de parghie lol) ci de corpuri aflate in miscare, de inertie si energie? Intelegi ca in dinamica nu se face echilibru de forte sau presiuni ci echilibru de energii?