Placute frana TRW?

[avlad]

Edit: Nu mai conteaza ce scrisesem, acum imi dau seama, tu crezi ca energia termica e acelasi lucru cu energia mecanica ce creeaza deformarea plastica. Complet gresit, asa cum poti sa rupi o paine fara sa o incalzesti poti sa o si incalzesti fara sa o rupi, sunt doua chestii complet diferite.

In mecanica orice deformatie plastica se face cu degajare de caldura si lucru mecanic. Sint singurele moduri de consum de energie, nu exista altceva. Si asta e chiar fizica de clasa a IX-a, credeam ca stie toata lumea care s-a amestecat cu pareri ,,pertinente" in discutie. Chiar daca tu nu simti la mana cand rupi o paine, ea degaja o anumita cantitate de caldura.

Cat despre ruptul painii la incalzire cred ca glumesti, bineinteles ca daca o incalzesti suficient se va rupe, apoi se va topi, daca mai insisti se va evapora, chiar va produce lucru mecanic cand va dilata recipientul in care o incalzesti si chiar energie cinetica cand acest recipient va exploda. Totul este sa ai in cap exact ordinul de marime la care te raportezi.

Edited April 11, 2008 by avlad

[paul]

Topicul a devenit mai interesant nu atât prin prisma subiectului care s-a cam tocit ( vezi Apelul la repetitie ), ci prin diversitatea erorilor de logicã prezente. Nu stiu dacã sunt Întâmplãtoare sau intentionate, dar cred ca pot fi identificate cel puÞin urmãtoarele tipuri de erori :

 

Ignoratio elenchi (cunoscut Âşi sub denumirea de argument irelevant sau concluzie irelevantĂŁ sau tezĂŁ irelevantĂŁ) este eroarea logicĂŁ ĂŽn care se prezintĂŁ un argument care ĂŽn sine poate sa fie valid dar care dovedeÂşte sau susĂžine validitatea unei afirmaĂžii diferite de cea care se presupunea sĂŁ fi dovedit sau susĂžinut.

 

Falsa analogie este o eroare logicĂŁ ce se aplicĂŁ la argumentele inductive.

Ăn falsa analogie, A Âşi B pot fi similare ĂŽn unele privinĂže (de exemplu culoare) totuÂşi sĂŁ nu aibĂŁ ĂŽn comun proprietatea X (de exemplu dimensiune). De aceea, chiar dacĂŁ banana Âşi soarele putem spune cĂŁ au culoarea galbenĂŁ, nimeni nu poate spune cĂŁ au aceleaÂşi dimensiuni sau aceeaÂşi greutate.

 

Dovada prin exemplu (sau generalizarea nefondatĂŁ) este o eroare de logicĂŁ ĂŽn care una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmaĂžie generalĂŁ.

 

Eroarea logicã informalã a falsei dileme - cunoscutã ºi ca falsa alegere, falsa dihotomie, eroarea logicã a terÞului exclus, gândirea În alb ºi negru, bifurcaÞie - implicã situaÞia În care douã propoziÞii alternative sunt reÞinute ca fiind singurele opÞiuni, când de fapt În realitate existã alte opÞiuni În plus, una sau mai multe, care nu au fost considerate.

 

Apelul la repetiÞie sau argumentum ad infinitum sau argumentum ad nauseam, este un argument prezentat În repetate rânduri (posibil de diferite persoane) pânã la punctul În care nimeni nu mai este interesat sã-l mai discute.

Ad nauseam În limba latinã descrie situaÞia În care ceva a "ajuns pãnã la a provoca nausea, greaÞã" (lat. nauseam = greaÞã, stare de rãu).

 

De exemplu: "Acest topic a fost discutat ad nauseam", adicã a fost discutat atât de mult Încât toatã lumea s-a sãturat de el.

 

Asemenea erori de logicã sunt foarte raspândite, fiind prezente În majoritatea discuÞiilor.

Edited April 11, 2008 by paul

[.Bogdan]

Nu s-a saturat nimeni de topic, abia acum devine interesant.

 

Ca sa revenim la placutele mele de la care a pornit discutia :)... Sa fie oare doar chestie de design faptul ca cei de la ATE au sectionat marginile placutelor ?

Alti producatori livreaza placute intregi, din cauza asta am fost nedumerit asupra formei celor de la ATE. :blink:

[Myx]

Nu s-a saturat nimeni de topic, abia acum devine interesant.

 

Ca sa revenim la placutele mele de la care a pornit discutia :)... Sa fie oare doar chestie de design faptul ca cei de la ATE au sectionat marginile placutelor ?

Alti producatori livreaza placute intregi, din cauza asta am fost nedumerit asupra formei celor de la ATE. :blink:

 

 

Si eu mi-am pus problema asta !...Trebuie sa fie ceva functional ..!

Cel mai bine facem un email la ATE direct :)

 

Nu stiam ca alte marci nu sunt taiate

[paul]

Sunt tesite la mai multe marci, nu doar la ATE. Poate nu asa mult ca la ATE.

Oricum important e ca marimea suprafetei placutelor de frana nu afecteaza absolut deloc forta e franare ! :blink:

Edited April 11, 2008 by paul

[Krebs]

Sunt tesite la mai multe marci, nu doar la ATE. Poate nu asa mult ca la ATE.

Oricum important e ca marimea suprafetei placutelor de frana nu afecteaza absolut deloc forta e franare ! :blink:

 

 

sunt tesite si la TEXTAR

[razvanfatu]

avlad > Cand se freaca placutele cu discurile, se intampla doua chestii diferite: o frecare - ce genereaza energie termica si care e fenomenul principal pe care se bazeaza sistemul, precum si o infima deformare plastica ce nu are alt efect real in afara de a te obliga sa te duci la service odata pe an si sa dai niste bani pentru a inlocui componentele uzate. Respectiva deformare plastica genereaza intr-adevar si ea o alta cantitate de energie termica, dar ... stii cat de neinsemnata e ? Daca energia termica rezultata din frecare era piscina si deformarea plastica era un pahar cu apa, energia termica rezultata din deformarea plastica e reprezentata de picaturile de apa ce sar cand versi paharul in piscina.

 

Acum o sa ma retrag din discutie, am senzatia ca nu e constructiva deloc. Iti recomand doar sa incerci sa intelegi fenomenele inainte sa amesteci notiuni si formule la intamplare. Bafta :blink:.

[avlad]

Sunt tesite la mai multe marci, nu doar la ATE. Poate nu asa mult ca la ATE.

Oricum important e ca marimea suprafetei placutelor de frana nu afecteaza absolut deloc forta e franare ! :blink:

http://en.wikipedia.org/wiki/Friction_coefficient

These empirical relationships are only approximations: they do not hold exactly. For example, the friction between surfaces sliding over each other may depend to some extent on the contact area, or on the sliding velocity. The friction force is electromagnetic in origin: atoms of one surface "stick" to atoms of the other briefly before snapping apart, causing atomic vibrations, and thus transforming the work needed to maintain the sliding into heat. It should also be noticed that the coefficient changes slightly along a surface and that the coefficient is simply an approximation. However, despite the complexity of the fundamental physics behind friction, the relationships are accurate enough to be useful in many applications.

Nu as fi vrut sa dau eu link-uri de pe wiki pentru ca pe vremea cand invatam lucrurile astea nu prea exista internet, dar pentru tine o sa accept totusi ca in exemplul nostru miu este constant. Nu gasesc totusi nicaieri in demonstratiile si formulele tale lucrurile pe care le sustii aici si anume ca eficienta franarii nu depinde de suprafata de contact. Eu prin eficienta inteleg distanta de franare pentru ca e singura pe care o masor si care ma intereseaza la o masina, nu forta cu care apasa etrierul. Deci distanta de franare este sau nu influentata de marimea suprafetei de contact dintre placuta si disc? Uite, am mai intrebat inca o data pentru ca inca nu sint lamurit care este opinia ta. Ca sa poti spune pe buna dreptate ca-ti provoc nauseam.

 

avlad > Cand se freaca placutele cu discurile, se intampla doua chestii diferite: o frecare - ce genereaza energie termica si care e fenomenul principal pe care se bazeaza sistemul, precum si o infima deformare plastica ce nu are alt efect real in afara de a te obliga sa te duci la service odata pe an si sa dai niste bani pentru a inlocui componentele uzate. Respectiva deformare plastica genereaza intr-adevar si ea o alta cantitate de energie termica, dar ... stii cat de neinsemnata e ? Daca energia termica rezultata din frecare era piscina si deformarea plastica era un pahar cu apa, energia termica rezultata din deformarea plastica e reprezentata de picaturile de apa ce sar cand versi paharul in piscina.

 

Acum o sa ma retrag din discutie, am senzatia ca nu e constructiva deloc. Iti recomand doar sa incerci sa intelegi fenomenele inainte sa amesteci notiuni si formule la intamplare. Bafta :)

 

Daca o sa iei cuvintele mot-a-mot o sa pierzi esenta discutiei. Cand ma refer la deformare plastica nu ma refer doar la faptul ca mici fragmente din discuri si placute se desprind, nu la faptul ca se pot deforma fizic vizibil, ci ca model fizic. Avem 2 corpuri, placuta si discul. Placuta pentru simplificare se afla in repaos, discul se afla in miscare, fata de un sistem de referinta local. Se aplica franarea in urma careia cele 2 corpuri devin unul singur la finalul acesteia, intregul model fizic fiind o ciocnire plastica daca vrei. Ce are ca rezultat degajare de caldura. Caldura care este de fapt energia consumata pentru a opri rotirea discului. Caldura care depinde in mod evident de suprafata de contact dintre cele 2 corpuri si care influenteaza in mod decisiv distanta de franare. Daca nu observi imaginea de ansamblu intradevar nu prea avem ce discuta.

[paul]

[...]Deci distanta de franare este sau nu influentata de marimea suprafetei de contact dintre placuta si disc? Uite, am mai intrebat inca o data pentru ca inca nu sint lamurit care este opinia ta.

Tu glumesti sau chiar crezi ca marimea suprafetei de contact dintre placuta si disc influenteaza cuplul de franare ???

 

Am senzatia ca dai argumente fara legatura cu subiectul ( vezi Ignoratio elenchi ) ca sa demonstrezi ceea ce ai vrea tu sa fie adevarat.

Deja e prea mult, dupa cureaua de la electromotorul care se invarte tot timpul mai apare inca un topic in care coeficientul de frecare e variabil si forta de frecare depinde de marimea suprafetei de contact!

 

Ca sa concluzionam, singurele metode de a creste eficacitatea franelor la un sistem dat sunt :

• Cresterea diametrului discului. Se creste asfel bratul fortei.
  
• Cresterea presiunii aplicate placutelor de frana.
  
• Utilizarea unor placute cu un coeficient de frecare mai mare. Sunt diverse combinatii placute / disc de inalta performanta care au un coeficient de frecare mai mare.
  

Totodata trebuie retinut si ca :

• Cresterea suprafetei de contact dintre placute si disc reduce uzura placutelor si reduce fenomenul de fading, dar nu creste cuplul de franare si nu reduce nici distanta de franare.
  
• Coeficientul de frecare este constant pentru un ansamblu dat de placute / disc. Acest coeficient NU variaza in functie de suprafata de contact.
  
• Coeficientul de frecare creste in general odata cu cresterea temperaturii. De aceea in formula 1 pilotii incalzesc franele in turul de incalzire. Ca ordin de marime coeficientii de frecare sunt de ordinul 0.25 - 0.45 la rece si pot ajunge la 0.35 - 0.55 la 100 de grade. Insa daca franele se supraincalzesc, coeficientul de franare scade dramatic.
  
• Exista frecare statica si dinamica. Fiecare este caracterizata de un coeficient de frecare diferit. In general coeficientul de frecare dinamica este mai mic decat cel static, dar nu difera prea mult in cazul nostru. Coeficientul care ne intereseaza in principal este cel dinamic. Cel static intervine doar cand discul de frana se blocheaza.
  

Pentru cine este interesat de mai multe detalii despre sistemul de franare, sunt o multime site-uri cu explicatii tehnice si matematice pertinente care trateaza corect toate aceste probleme :

 

http://www.team-integra.net/sections/artic...p?ArticleID=920

http://www.stoptech.com/tech_info/tech_white_papers.shtml

http://www.stoptech.com/tech_info/wp_brake...elections.shtml

 

Sper ca totul este clar acum ! :blink:

Edited April 11, 2008 by paul

[duxter]

Propun un topic..."Lectii de fizica elementara".

 

Salut!

Am apelat la un service din orasul meu, pt. a-mi schimba placutele de frana fata (E 39 500D) si am lasat la latitudinea lor sa-mi aduca ceva de calitate.

Cand am intrebat de care au montat, am aflat ca sunt "TRV"??? . Ce parere aveti? sunt de calitate?...oricum ma costa 210 ron si le-au montat fara sa schimbe senzorul (mesajul din bord a ramas) - au omis sa-l comande.

Dupa ce voi schimba si senzorul(probabil maine) trebuie pusa pe calculator ca sa dispara mesajul din bord?

Va rog sa va spuneti parerea. Multumesc

 

Nu trebuie pusa pe calculator dar daca tot esti in service de ce sa nu ii faci si o diagnoza.

[alex sabin]

Propun un topic..."Lectii de fizica elementara".

 

Salut!

Am apelat la un service din orasul meu, pt. a-mi schimba placutele de frana fata (E 39 500D) si am lasat la latitudinea lor sa-mi aduca ceva de calitate.

Cand am intrebat de care au montat, am aflat ca sunt "TRV"??? . Ce parere aveti? sunt de calitate?...oricum ma costa 210 ron si le-au montat fara sa schimbe senzorul (mesajul din bord a ramas) - au omis sa-l comande.

Dupa ce voi schimba si senzorul(probabil maine) trebuie pusa pe calculator ca sa dispara mesajul din bord?

Va rog sa va spuneti parerea. Multumesc

 

Nu trebuie pusa pe calculator dar daca tot esti in service de ce sa nu ii faci si o diagnoza.

 

unii stiu mai multa, altii mai putina " fizica elementara"...iar pe multi cred ca i-a bagat in ceata....

 

mai puneti mana pe-o carte...vorba melodiei de la Parazitii : instigare la cultura

[avlad]

Tu glumesti sau chiar crezi ca marimea suprafetei de contact dintre placuta si disc influenteaza cuplul de franare ???

 

Am senzatia ca dai argumente fara legatura cu subiectul ( vezi Ignoratio elenchi ) ca sa demonstrezi ceea ce ai vrea tu sa fie adevarat.

Deja e prea mult, dupa cureaua de la electromotorul care se invarte tot timpul mai apare inca un topic in care coeficientul de frecare e variabil si forta de frecare depinde de marimea suprafetei de contact!

 

Ca sa concluzionam, singurele metode de a creste eficacitatea franelor la un sistem dat sunt :

• Cresterea diametrului discului. Se creste asfel bratul fortei.
  
• Cresterea presiunii aplicate placutelor de frana.
  
• Utilizarea unor placute cu un coeficient de frecare mai mare. Sunt diverse combinatii placute / disc de inalta performanta care au un coeficient de frecare mai mare.
  

Totodata trebuie retinut si ca :

• Cresterea suprafetei de contact dintre placute si disc reduce uzura placutelor si reduce fenomenul de fading, dar nu creste cuplul de franare si nu reduce nici distanta de franare.
  
• Coeficientul de frecare este constant pentru un ansamblu dat de placute / disc. Acest coeficient NU variaza in functie de suprafata de contact.
  
• Coeficientul de frecare creste in general odata cu cresterea temperaturii. De aceea in formula 1 pilotii incalzesc franele in turul de incalzire. Ca ordin de marime coeficientii de frecare sunt de ordinul 0.25 - 0.45 la rece si pot ajunge la 0.35 - 0.55 la 100 de grade. Insa daca franele se supraincalzesc, coeficientul de franare scade dramatic.
  
• Exista frecare statica si dinamica. Fiecare este caracterizata de un coeficient de frecare diferit. In general coeficientul de frecare dinamica este mai mic decat cel static, dar nu difera prea mult in cazul nostru. Coeficientul care ne intereseaza in principal este cel dinamic. Cel static intervine doar cand discul de frana se blocheaza.
  

Pentru cine este interesat de mai multe detalii despre sistemul de franare, sunt o multime site-uri cu explicatii tehnice si matematice pertinente care trateaza corect toate aceste probleme :

 

http://www.team-integra.net/sections/artic...p?ArticleID=920

http://www.stoptech.com/tech_info/tech_white_papers.shtml

http://www.stoptech.com/tech_info/wp_brake...elections.shtml

 

Sper ca totul este clar acum ! :blink:

 

Vezi tu, asa este cand ne facem temele, cultura generala si ne culegem informatiile de pe net. Hai sa-ti dau si eu un exemplu. Uite ce spune nenea asta.

 

Back to school - it's all about changing energy, do you remember from science that you can't create or destroy energy you can only change it. So you have a car that weighs a tonne or more and you need to slow that car down from 70mph down to 30mph. To do that you have to find a way of converting that movement or kinetic energy into something else.

.....

First of all you need to make sure you have enough friction being applied to actually do the job and that is a combination of the radius at which the pads act to give leverage, the size of the calipers (the pistons give the necessary pressure) and the size of the friction area or size of the pad. Therefore for a big heavy car that is capable of high speed you need big diameter discs to allow for a lot of leverage acting against the rotation of the wheel, you need big calipers to be able to apply a large amount of force to create friction between the pad and the disc and of course you need a large pad to give the biggest frictional area.

Mai multe putem gasi aici.

http://www.driverstechnology.co.uk/brakes-...ds-calipers.htm

 

Eu zic sa incercam sa intelegem fenomenul fizic inainte sa citam ce spun unii si altii pe net despre care nu stim cat de avizati sint.

[paul]

Una-i una, alta-i alta. Degeaba cauti disperat exemple pe net care sa-ti sara in ajutor.

Vad ca nu te limitezi la a combate ideea. Treaba ta. Te afunzi si mai tare ... Cu fizica stai prost de tot.

 

In disperarea ta de mai salva ce mai poti salva din aparente, nici nu mai stai sa digeri informatia.

Pe acelasi site pe care cu mandrie mi l-ai indicat si in care ai boldat cate ceva, fara sa intelegi ce, exista o pagina dedicata suprafetei placutelor :

http://www.driverstechnology.co.uk/brake-pad-area.htm

 

Concluzia e cea care te sperie pe tine : "Even if the pad has a smaller area the braking force can be the same as a pad with a larger area."

 

Ce ziceai tu mai devreme ?

[...] Eu zic sa incercam sa intelegem fenomenul fizic inainte sa citam ce spun unii si altii pe net despre care nu stim cat de avizati sint.

Daca tot e pe zise, eu zic sa te apuci de altceva, ca aici ne-am lamurit cum sta treaba :blink:

Edited April 11, 2008 by paul

[avlad]

Una-i una, alta-i alta. Degeaba cauti disperat exemple pe net care sa-ti sara in ajutor.

Vad ca nu te limitezi la a combate ideea. Treaba ta. Te afunzi si mai tare ... Cu fizica stai prost de tot.

 

In disperarea ta de mai salva ce mai poti salva din aparente, nici nu mai stai sa digeri informatia. Pui tot ce prinzi, in speranta ca ceva ceva vei nimeri.

Pe acelasi site pe care cu mandrie mi l-ai indicat si in care ai boldat cate ceva, exista o pagina dedicata suprafetei placutelor :

http://www.driverstechnology.co.uk/brake-pad-area.htm

 

Concluzia e cea care te sperie pe tine : "Even if the pad has a smaller area the braking force can be the same as a pad with a larger area."

 

Ce ziceai tu mai devreme ?

Eu zic sa incercam sa intelegem fenomenul fizic inainte sa citam ce spun unii si altii pe net despre care nu stim cat de avizati sint.

 

Daca tot e pe zise, eu zic sa te apuci de altceva, ca aici ne-am lamurit :blink:

Ai dreptate intr-o privinta, una-i una si alta-i alta. Forta de franare este aceeasi indiferent de suprafata de contact (am convenit mai devreme cu tine ca miu este constant desi in realitate nu e), distanta de franare NU.

Mai incerc inca o data babeste, si renunt.

Discul are o viteza initiala. Fiind o masa, are deci o energie cinetica. Prin exercitarea fortei de franare discul pierde energie cinetica. Cum o pierde? Cade pe jos? I-o fura cineva? NU. O pierde prin degajare de caldura, este singura modalitate de consum de energie in sistemele de franare. Pana cand discul isi opreste miscarea de rotatie, acest consum de energie exista. In absolut la viteza 0 a discului dupa franare, energia cinetica este 0 si este toata transformata in lucru mecanic al fortei de franare plus caldura. Caldura degajata este direct proportionala cu suprafata de contact intre disc si placuta. O suprafata de contact mai mica, caldura degajata mai putina, creste lucrul mecanic al fortei de franare si deci distanta de franare.

Daca imi poti demonstra ca gresesc in aceasta explicatie, fara exemple de pe nu stiu ce site-uri, doar cu legile fizicii, mai exact legile dinamicii, atunci o sa mai scriu o singura data pe acest topic pentru a-mi ridica palaria in fata ta. Altfel, fiecare este liber sa-si faca singur o parere pe subiect pentru ca s-au spus destule.

Edited April 11, 2008 by avlad

[paul]

Caldura degajata este direct proportionala cu suprafata de contact intre disc si placuta. O suprafata de contact mai mica, caldura degajata mai putina, creste lucrul mecanic al fortei de franare si deci distanta de franare.

Aici gresesti.

Caldura degajata nu depinde de marimea suprafetei de contact. Caldura degajata depinde doar de viteza initiala si de masa. Adica de energia care se transforma in caldura.

 

Cum se franeaza masina ? Printr-un cuplu de franare care apare ca efect al fortei de frecare dintre disc si placute.

Deci daca cuplul de franare este identic masina va frana la fel.

Cuplul de franare depinde de bratul fortei ( diametrul rotorului ) si de forta de frecare dintre placuta si disc.

Toata energia se pierde si se transforma in caldura ca urmare a acestei forte de frecare.

Daca forta de frecare ramane la fel, atunci si cuplul de franare ramane la fel si in consecinta si caldura generata este aceeasi.

Dar am demonstrat anterior ( este vorba de legea frecarii ) ca marimea placutei nu influenteaza forta de frecare.

Deci marimea placutei nu influenteaza cuplul de franare si in consecinta nici eficienta franarii. QED.

 

 

PS : Si totusi miu e o constanta de material, care nu depinde sub nici o forma de marimea suprafetei de contact :blink:

Edited April 12, 2008 by paul

[.Bogdan]

Legat de placute, am o intrebare. Mi-am luat de curand niste placute si discuri ATE si am observat urmatorul lucru: materialul de pe placute ce asigura frecarea cu discul are o forma trapezoidala (fiind mai ascutit spre discul de frana). Intrebarea mea e: de ce ? Nu ar fi fost mai bine sa aiba o forma dreptunghiulara, astfel incat suprafata de contact sa fie mai mare (oprire mai eficienta) ?

 

Am aflat o posibila explicatie pentru tesirea placutelor: nu sunt drepte pentru a nu aduna material in timpul frecarii. :twoup:

[tiberiuenache]

Caldura degajata este direct proportionala cu suprafata de contact intre disc si placuta. O suprafata de contact mai mica, caldura degajata mai putina, creste lucrul mecanic al fortei de franare si deci distanta de franare.

Aici gresesti.

Caldura degajata nu depinde de marimea suprafetei de contact. Caldura degajata depinde doar de viteza initiala si de masa. Adica de energia care se transforma in caldura.

 

Cum se franeaza masina ? Printr-un cuplu de franare care apare ca efect al fortei de frecare dintre disc si placute.

Deci daca cuplul de franare este identic masina va frana la fel.

Cuplul de franare depinde de bratul fortei ( diametrul rotorului ) si de forta de frecare dintre placuta si disc.

Toata energia se pierde si se transforma in caldura ca urmare a acestei forte de frecare.

Daca forta de frecare ramane la fel, atunci si cuplul de franare ramane la fel si in consecinta si caldura generata este aceeasi.

Dar am demonstrat anterior ( este vorba de legea frecarii ) ca marimea placutei nu influenteaza forta de frecare.

Deci marimea placutei nu influenteaza cuplul de franare si in consecinta nici eficienta franarii. QED.

 

 

PS : Si totusi miu e o constanta de material, care nu depinde sub nici o forma de marimea suprafetei de contact :twoup:

 

Cred ca te-ai incurcat un pic Paul...Mai devreme ziceai ca o suprafata mai mare (sau mai mica, dupa caz) de contact placuta/disc reduce fading-ul, in consecinta aceasta suprafata de contact actioneaza direct asupra eficientei franarii tocmai prin reducerea fenomenului de fading.

 

Cu alte cuvinte suprafata de contact influenteaza eficienta franarii insa nu si forta de frecare.

 

Apropos...coeficientul de frecare Miu, poate varia in realitate in functie de diferiti factori externi (temperatura, presiune etc) .

[paul]

Voi chiar nu aveti ce face ? :twoup:

@tiberiuenache : Mai devreme, adica acum vreo 10-12 zile, explicam cum e cu fizica si cu forta de frecare care nu depinde de suprafata de contact.

Despre asta era vorba, nu de fading. Daca ai ceva de adaugat, be my guest, dar nu mai mai implica si pe mine. Zi cu vorbele tale ce ai de zis si gata, subiectul este epuizat pentru mine.

 

Apropo de miu, nu confunda o constanta de material - cum este miu, cu o marime constanta. Chiar daca variaza in functie de diversi parametrii, miu ramane in continuare o constanta de material.

[adrian93]

Salut!

Am apelat la un service din orasul meu, pt. a-mi schimba placutele de frana fata (E 39 500D) si am lasat la latitudinea lor sa-mi aduca ceva de calitate.

 

Daca vrei ceva de calitate pui placute originale.

Daca vrei sa pui placute foarte rezistente la fading(asta daca te duci pe circuit des), pui placute si discuri.

Placutele de frana sunt fabricate si in functie de materialul discului.

Ideea este, nu o sa ai frane mai bune daca pui placute aftermarket, indiferent de "numele" lor.

Asa este eu am pus discuri Brembo si placute Ate si nu franeaza deloc cum trebuie,(frana slaba)

[tiberiuenache]

Au constanta de material "varza" ... :twoup:

[.Bogdan]

ai reusit sa le pui pe masina ?!? zi-mi si mie cum se prezinta ,ca sunt "curioasa"... :twoup: ca vreau si eu sa imi schimb discurile pe fata si tot d-astea vroiam sa pun pe masina :twoup:

 

Dupa 700 km parcursi, pot spune ca diferenta se simte. Poate ca se datoreaza faptului ca am schimbat si lichidul de frana odata cu discurile, dar per ansamblu data fiind diferenta de pret nu foarte mare intre PD si unele normale, cred ca se merita, fie doar si pentru aspect. :D

[.Bogdan]

Daca vrei ceva de calitate pui placute originale.

Daca vrei sa pui placute foarte rezistente la fading(asta daca te duci pe circuit des), pui placute si discuri.

Placutele de frana sunt fabricate si in functie de materialul discului.

Ideea este, nu o sa ai frane mai bune daca pui placute aftermarket, indiferent de "numele" lor.

 

 

ai reusit sa le pui pe masina ?!? zi-mi si mie cum se prezinta ,ca sunt "curioasa"... :twoup: ca vreau si eu sa imi schimb discurile pe fata si tot d-astea vroiam sa pun pe masina :twoup:

 

 

Dupa 700 km parcursi, pot spune ca diferenta se simte. Poate ca se datoreaza faptului ca am schimbat si lichidul de frana odata cu discurile, dar per ansamblu data fiind diferenta de pret nu foarte mare intre PD si unele normale, cred ca se merita, fie doar si pentru aspect. :D

 

Imi bag ceva in ele de discuri, cred ca s-au dus dreaq. N-au nici 3000 km de cand le-am instalat si deja imi tremura volanul la franare. O sa incerc sa curat materialul depus (daca asta o fi cauza) prin cateva franari violente iar daca nu se rezolva, le schimb la urmatorul schimb de placute.

 

Si un citat pentru cine se indoia de diferenta intre produsele OEM si cele pe producator:

C'mon, what's the difference between the stock rotors and the same rotors from an aftermarket?

 

Well, aside from the warranty, which is important, the stock rotors are spin-balanced at BMW after the OEM manufacturer (Brembo, Ate, Balo, etc.) ships them to BMW. Some manufacturers claim to spin balance their rotors, but they may use less reliable clip-on or glue-on weights, whereas BMW shaves metal off the rotor to achieve the proper balance.

[paul]

Neplacut. Probabil s-au ovalizat. O poti pati si la discurile originale. Daca sunt incinse tare si treci printr-o balta se poate intampla.

Oricum, articolul acela cu echilibrarea e glumet. Toate discurile sunt echilibrate prin gaurire sau frezare. Nu cred ca exista discuri echilibrate cu greutati lipite :twoup:. Si oricum trepidatiile la franare nu apar de la echilibrare ci de la deformarea discurilor.

[clauberty]

http://www.zeckhausen.com/bedding_in_brakes.htm

 

ce ziceti de cele scrise pe pagina merita facut ? are sens, logica ?

Edited June 5, 2008 by clauberty

[.Bogdan]

Imi place sa cred ca nu exista fenomenul de ovalizare a discurilor. Tot ceea ce se intampla este depunerea neuniforma de material de pe placute pe discuri, din diferite cauze.